Il fabbricante di specchi è un libro che riesce a tenere avvinto il lettore con stratagemmi abbastanza triviali.
La trama prende avvio quando, nel XV secolo, il fabbricante di specchi Melzer lascia la sua Magonza per accompagnare la figlia muta Editha dal suo futuro sposo a Costantinopoli. Nella città bizantina, Melzer entra in contatto con un gruppo di cinesi, che gli presentano una straordinaria invenzione: la stampa a caratteri mobili. Da quel punto, Melzer passa da un committente all'altro e da una città all'altra, tra intrighi religiosi, politici e giudiziari.

Dicevo che il libro usa stratagemmi triviali; infatti, si tratta praticamente di un susseguirsi ininterrotto di disavventure che ovviamente coinvolgono il lettore, ma solo ricorrendo a un colpo di scena dopo l'altro. Diciamo che già alla terza volta in cui un personaggio viene incontrato nuovamente dall'altra parte d'Europa il gioco viene svelato e perde di interesse: possibile che tra decine di milioni di abitanti Melzer riesca sempre a incappare nei soliti tre o quattro personaggi ricorrenti?

Detto ciò, il libro mi è piaciuto e mi sono divertito a leggerlo, grazie alla scrittura fluida. I reali luoghi ed eventi storici, però, si intrecciano solo di rado con le avventure del fabbricante di specchi, quindi non me la sento di consigliarlo come un discreto romanzo storico.3 s Loesje236

For a thriller, as the cover says, the book was pretty boring once in a while. Other parts were more interesting but I could not get in the flow of the book. I only finished the book because of bingo reading.3 s Pena Eduard-Andrei56 27

,, Nimic nu este ceea ce pare a fi".
,, Spune-mi cu cine te înso?e?ti ca sa î?i spun cine e?ti".
Sunt dou? fraze care sunt la fel de valabile in cadrul societ??ii din zilele noastre cât erau ?i în cadrul societ??ii din secolul XV ilustrat cu atâta m?iestrie de c?tre Philipp Vandenberg.
Societatea europeana din timpul secolului al XV -lea ne este prezentat? prin ochii germanului Michael Mezler, faruitor de oglinzi devenit ulterior un pionier al tipografiei.1 Roger1 review2

Een aardig boek, wat makkelijk weg leest als je je niet stoort aan de eigenaardigheden die gevonden kunnen worden in de manier van schrijven.

De manier waarop met perspectieven om werd gegaan, kon mijn gedachte maar niet bij het verhaal houden. Als men me zou vragen vanuit wie het verhaal verteld werd, zou ik geen eenduidig antwoord kunnen geven. Het begin deed me ervan uitgaan dat alles vanuit de protagonist beleefd werd, maar al snel leek de beste man soms ineens spontaan andermans gedachten te kunnen lezen. Er bleek soms gretig van oogpunt heen en weer gesprongen te worden, daar waar het de schrijver zo uitkwam.

Over het geheel heeft de schrijver voldoende onderzoek gedaan naar de omstandigheden en gebeurtenissen uit die tijd, en wist een spannend genoeg verhaal neer te zetten om me mee te voeren naar het einde. Intrige en verraad hielden het verhaal boeiend en de aardige omschrijvingen van de steden en hun perikelen hebben me af en toe toch van dit boek doen genieten.

In ieder geval de momenten waar ik het voor elkaar kreeg niet teveel op de schrijfwijze te letten.1 Socrate6,695 207

Ne afl?m în anul 1428 de la întruparea Domnului ?i cu siguran?? c?, dac? lumea va d?inui peste secole, se va spune odat? c? acesta a fost un an neimportant, nereprezentativ. Ceea ce nu îmi pas?. La vârsta mea, nevoia de importan?? este oricum minor?. Nu, pentru un mo?neag ca mine, cu totul alte lucruri sunt importante acum.
Cât timp am irosit pentru a strânge bunuri p?mânte?ti, cât? sim?ire am irosit pentru a tr?i ceea ce în mod obi?nuit se cheam? dragoste! Acum, când barba mea este alb? ca blana unui iepure de munte, ?i b?rb??ia mea atârn? între picioare – iertate s? îmi fie compara?iile – acum când spatele îmi este îndoit ?i când vederea îmi permite doar s? deosebesc ziua de noapte, când ar trebui s? fiu, a?adar, nemul?umit, nefericit, trist ?i sfâ?iat de mâhnire, simt o ciudat? mul?umire ?i o anumit? fericire. Nu întreba?i de ce, pentru c? este destul de absurd.
Eu, Michel Melzer, me?ter de oglinzi în Mainz ?i tipograf, îmi num?r zilele aici în hruba arhiepiscopului, ?i m? minunez de cât num?r, ?i zilnic m? întreb cât va mai trebui s? num?r, când ceasul pus s? îmi marcheze soarta ar fi trebuit s? se opreasc? demult. ?i sunt 78 de ani sau mai pu?ini – ce m? intereseaz?? Iar pe dumneavoastr?, nici atât!
Cu toate c? m? aflu aici de la Laurenzi Anno nu mai ?tiu cât, ?i zbirii îmi sunt oricum, numai bine inten?iona?i nu, cu toate c? via?a mea se limiteaz? la trei pa?i înainte ?i doi lateral, aceast? var? mi se pare cea mai fericit? din via?a mea. Ve?i întreba de ce. Iar eu v? voi da r?spunsul.
Nu se împarte de la început via?a în lumin? ?i umbr?, în r?zboi ?i pace, munc? ?i r?gaz, pasiune ?i calm, haos ?i armonie? Dac? a?a stau lucrurile, acum ?i aici tr?iesc sfâr?itul zilelor mele în pace, r?gaz, calm ?i armonie. Exist? o via?? mai bun? decât aceasta?
Acum, când m-am obi?nuit cu acest loc, departe de haos, pasiune, munc? ?i r?zboi, pentru mine înseamn? fericire s? a?tept lumina soarelui de diminea?? ?i clopotele de la St. Alban r?sunând seara, acum simt mai mult? satisfac?ie sufleteasc? decât în a?a-zi?ii mei cei mai buni ani.
Celula mi-o împart cu un p?ianjen, care zilnic parcurge acela?i drum pe peretele opus patului meu din lemn în c?utarea hranei, seara. La început a trebuit s? stau nemi?cat pentru ca p?ianjenul s? î?i continue drumul spre fereastra z?brelit?, dar dup? o vreme ne-am obi?nuit unul cu cel?lalt într-atât, încât insecta se opre?te la mijlocul peretelui, se întoarce în jurul propriei axe de parc? ar vrea s? m? salute, apoi se îndreapt? direct c?tre ?elul ei, proeminen?a ferestruicii unde î?i g?se?te hrana.
Roberta174

Un bellissimo thriller storico dove gli avvenimenti si susseguono in scenari vivissimi. Le descrizioni dei luoghi e dei personaggi sono così approfondite che sembra di essere immersi in quei posti e di vedere i personaggi animarsi davanti a noi.
Un bellissimo viaggio tra il mondo degli specchi e quello della stampa! Patricio Cornejo Ibacache110

Una interesante novela de aventura. Mezcla la esperanza y desesperanzas, ambiciones y golpes contra la realidad una y otra vez. Se hace entretenida y muy llevadera. Un final sorpresivo por decirlo menos. Sacrifico del hombre por su causa. Ioana Lobonea1 review4

Incredibil de prost scrisa!!! Imi pare rau ca modalitatea de rating aici nu permite notarea sub o stea * ... Cum de a ajuns o astfel de carte sa circule, este peste puterea mea de intelegere! Sem40 1 follower

A good story, that connects places, people, and that gives an interesting to what actually happened in reality in 16s.
The end felt a bit rushed though. Printzuska4

Interesant? cartea, ca majoritatea c?r?ilor scrise de Vandenberg... Stasys Rakštys109

Audio Lucía59 3

No me gustó en absoluto desde el principio. Continué leyéndolo porque me lo recomendaron, con la esperanza de que mejoraría. No hay acción apenas, solo describe los acontecimientos. Al protagonista le ocurren muchas cosas y, milagrosamente, siempre se libra. Final rápido y fácil. No lo recomiendo. Paula27 2

Este libro es como una pechuga de pollo. Tenemos una materia prima a la que se le puede sacar provecho, pero no se han usado especias, no se ha cocinado bien, y desde luego nada de guarnición, así que ha quedado un resultado soso y aburrido kostas vamvoukakis424 12

Autor del comentario:
=================================